Pe data de 2 iunie a fiecarui an, bulgarii de pretutindeni omagiaza memoria si faptele eroice ale lui Hristo Botev si a celor care au murit pentru libertatea si independenta Bulgariei in mai – iunie 1876. In aceasta zi in Bulgaria, la ora 12,00, sirenele rasuna pentru un minut pentru a-i onora pe eroii acestei tari.

          In Braila a devenit o traditie ca in fiecare an, pe 2 iunie, comunitatea bulgara de aici sa primeasca vizita unei delegatii din Silistra care viziteaza locurile in care, pentru o scurta perioada, a trait Hristo Botev, cel mai mare poet al Bulgariei. Delegatia bulgara a fost condusa de doamna Svetlana Tanova, vicepresedinta Asociatiei „13 Veacuri Bulgaria” din Silistra si a avut in componenta reprezentanti ai autoritatilor locale din Silistra, ai justitiei, ai presei, ai teatrului din localitate si ai comunitatii armenilor din Silistra.

          Periplul oaspetilor in orasul in care in 1869 a luat fiinta Societatea Literara Bulgara a inceput cu vizitarea Muzeului de Istorie a Brailei, care, pe parcursul functionarii sale, in anul 1955, s-a numit Muzeul mixt de istorie „Hristo Botev”. Gazda a fost domnul Adrian Trifan, cercetator.

          Urmatorul obiectiv vizitat a fost cladirea teatrului „Maria Filotti”, unde musafirii au fost intampinati de doamna Doinita Ciocan, viceprimar al municipiului Braila si de doamna Rodica Antonescu, directoarea teatrului. In foaierul teatrului s-au depus flori la basorelieful lui Dobri Voinikov, scriitor bulgar care in 1855 a pus bazele teatrului bulgar la Braila, scriind el insusi si conducand trupa de actori in reprezentatii de succes. 

          Au mai fost vizitate Biserica Bulgareasca cu hramul „Inaltarea Domnului”, in curtea careia exista monumentul Societatii Literare Bulgare, bustul lui Hristo Botev din piata „Hristo Botev” si placa memoriala amplasata pe locul in care a locuit poetul si revolutionarul bulgar. 

          Punctul de final al intalnirii l-a constituit Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”, unde a fost amenajata o expozitie de documente de interes pentru bulgarii din Braila. Aici, oaspetii si gazdele, prin doamna Maria Gancev, presedinta Asociatiei „Hristo Botev” a Bulgarilor din Braila, au schimbat mesaje de multumire si prietenie si au ascultat, in interpretarea  corului „Boriana”, dirijat de vicepresedinta asociatiei, doamna Anastasia Andriev, melodii traditionale si patriotice bulgaresti.

In saptamana 12.04 – 16.04.2010 se desfasoara o serie de manifestari cultural – artistice la Scoala cu clasele I – VIII “Fanus Neagu” din Braila, prilejuite de sarbatorirea Zilelor Scolii. Luni, 12.04.2010, in deschiderea sarbatorii, a fost prezentat un proiect realizat in parteneriat cu Scoala cu clasele I – VIII “Constantin Sandu Aldea” din Braila si Comunitatea Braila a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, intitulat “Zidul tolerantei – ecouri ale Holocaustului”. Proiectul se inscrie in seria programelor de combatere a intolerantei pe criterii etnice si confesionale, de promovare a educatiei interculturale in randul elevilor si cadrelor didactice si de promovare a relatiilor interetnice.  A fost ales acest proiect intrucat pe 12.04.2010 in Israel este "Ziua de comemorare a Holocaustului" (Yom ha – Shoah), zi in care este cinstita memoria celor circa 6 milioane de evrei ucisi in Europa in perioada 1933 - 1945. Deschiderea manifestarii i-a apartinut directoarei scolii, doamna Emilia Meirosu, care a evidentiat faptul ca opera lui Fanus Neagu surprinde conglomeratul de profile umane, religii, rase apartinand cosmopolitului oras Braila, intarind astfel ideea ca Braila a fost un oras in care toleranta, pacea si prietenia au fost in prim-plan. Profesorul de istorie Stefan Aftodor a prezentat un material foarte bine documentat cu date statistice, despre istoria evreilor in Braila in perioada interbelica si despre aportul acestora in dezvoltarea economica, sociala, culturala a orasului.Prezentarea domnului Aftodor a fost intarita de spusele domnului David Segal Iancu, presedintele Comunitatii Evreilor din Braila, care a intarit ceea  ce afirmase si cu alte ocazii si anume ca in Braila, conform statisticilor, s-a suferit cel mai putin in perioada Holocaustului, membrii altor etnii sau ai majoritatii punandu-si viata in pericol pentru a salva sau adaposti evrei. Domnul David Segal Iancu a raspuns si intrebarilor elevilor pe marginea Holocaustului, a religiei si istoriei evreilor, invitandu-i pe cei interesati sa viziteze Templul Coral din Braila si sa participe la diverse actiuni si manifestari ale comunitatii.Directoarea Scolii cu clasele I-VIII “Constantin Sandu Aldea”, scoala implicata in proiect, doamna profesoara Adriana Dumitrescu a prezentat un film dedicat unei evreice nascuta in Ungaria, Hanna Szeles, executata in timpul celui de-al II - lea Razboi Mondial  si a expus materialul cu tema “Problematica Holocaustului in Romania”.In finalul prezentarii, un grup de elevi de la Scoala cu clasele I-VIII “Constantin Sandu Aldea” a sustinut un moment artistic, recitand poezii si interpretand cantece in limba ebraica. In spiritul manifestarilor, elevii de la scoala gazda au realizat desene tematice care vor fi premiate.

  In data de 08.04.2010, la Sala Ronda a Prefecturii Braila a avut loc un eveniment organizat de Institutia Prefectului – judetul Braila cu ocazia Zilei Internationale a Romilor, la care au participat: prefectul judetului Braila, domnul Dumitru Popa, consilierul pentru romi al Institutiei Prefectului – judetul Braila si reprezentant al comunitatilor de romi, domnul Sandel Grosu, inspectorul scolar general, domnul Viorel Botea, doamna Aurelia Stroe si domnul Alexandru Graur din partea Inspectoratului Scolar Judetean, doamna Anisoara Parnica, expert Agentia Nationala pentru Romi, Biroul Regional Sud-Est, primarul comunei Sutesti, Cristian Codreanu, reprezentanti ai comunitatii rome din Braila, angajati ai Institutiei Prefectului – judetul Braila..

Despre semnificatia sarbatorii a vorbit domnul Dumitru Popa, prefectul judetului, care a evocat primul Congres al romilor din 1971, unde s-au adoptat steagul si imnul etniei si ziua de 8 aprilie ca Zi Internationala a Romilor, continuand cu pasii facuti in directia standardizarii limbii romani, obtinerea de compensatii pentru suferintele din al doilea razboi mondial, imbunatatirea situatiei educationale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, pastrarea culturii romani si limbii romani si recunoasterea internationala a minoritatii roma ca minoritate nationala de origine indiana.

Domnul Prefect a subliniat faptul ca in Romania se marcheaza din 2006 ziua de 8 aprilie ca “Sarbatoare a etniei romilor din Romania”, fiind adoptata de Parlamentul Romaniei prin lege (Legea nr. 66/22.03.2006), la initiativa deputatului romilor, Nicolae Paun. Au fost aminitite si cateva date statistice referitoare la numarul declarat de membri ai etniei in urma recensamantului din anul 2002, atat la nivel national cat si la nivel judetean, cat si estimari ale numarului real de romi in prezent, estimari realizate de Comisia Europeana Consiliul Europei, Minority Rights Group International.

In continuare, domnul Prefect a dat citire mesajului de felicitare adresat etniei romilor din Braila din partea Institutiei Prefectului – judetul Braila cu ocazia sarbatoririi etniei romilor din Romania.

Domnul Sandel Grosu i-a invitat pe cei prezenti sa urmareasca un montaj de imagini prin care s-au sintetizat ororile la care a fost supusa etnia roma in timpul Holocaustului, atunci cand se estimeaza ca au pierit peste 6.000.000 de evrei si peste  500.000 de romi. In opinia domnului Grosu, acest moment nefast din istoria omenirii trebuie evocat cat mai des, pentru ca astfel de  evenimente sa nu se mai repete si sa se ajunga la reducerea gradului de discriminare in randul populatiei majoritare.

Trecand intr-un registru diferit, domnul Grosu a evidentiat si realizarile etniei, concretizate numai in anul 2009 in 7 proiecte finantate prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, in valoare de 900.000 euro, care vor duce la dezvoltarea durabila a comunitatilor, la schimbari de atitudine si mentalitate pe plan individual si institutional, la adaptarea romilor la contextul socio – economic actual.

Despre succesele inregistrate de romi au vorbit si domnii Viorel Botea, Alexandru Graur si Cristian Codreanu, subliniind, fiecare in parte, necesitatea intaririi respectului pentru scoala, respectului pentru munca si solidaritatii in randul etniei rome.

        Intalnirea s-a finalizat printr-un scurt moment artistic oferit de artisti din Sutesti, beneficiari ai Centrului Social Multifunctional din comuna, una din realizarile etniei in colaborare cu Fondul Roman de Dezvoltare Sociala.

In seara zilei de luni, 29 martie 2010, la clubul “Macabi” al Comunitatii Evreilor din Braila, a avut loc masa de Seder, care a marcat inceputul sarbatoririi Pesahului (Pasti) de catre evrei.

Sarbatoarea Sufletului Evreiesc – Pesah – aminteste actul iesirii din Egipt, cand evreii au devenit de sine statatori iar istoria omenirii a recunoscut existenta nationala a neamului. Este o sarbatoare de 8 zile in diaspora, in timp ce in Israel dureaza 7 zile, ce incepe in data de 15 Nisan, conform  calendarului evreiesc si care include 2 zile speciale de sarbatoare la inceput si 2 la sfarsit, ce implica stricta respectare a regulilor religioase. Culmea acestei sarbatori este noaptea de „Seder” pentru care comunitatea din Braila s-a pregătit cu eforturi mari. La masa au participat membri si prieteni ai comunitatii.

Oficiantul de cult, domnul Goldstein Suhar, a reamintit celor prezenti semnificatia sarbatorii de Pesah pentru poporul evreu.

Astfel, Pesah este Sarbatoarea Primaverii, deoarece este sarbatorit intotdeauna primavara, in luna Nisan, care este prima luna a anului civil in calendarul evreiesc. Iesirea din robia egipteana a poporului evreu este asociata cu renasterea naturii in aceasta perioada.

Pesah inseamna in ebraica “a sari”. Sarbatoarea se numeste astfel deoarece Dumnezeu a sarit peste casele fiilor lui Israel, cand i-a pedepsit pe Faraon si pe egipteni, lovind in primii lor nascuti.

Nu in ultimul rand, Pesah poarta numele de Sarbatoare a Azimelor, care provine de la faptul ca, in momentul in care au primit dreptul de a parasi Egiptul, evreii nu au avut timp sa lase painea sa dospeasca. In amintirea robiei din Egipt, azima este numita si “painea saraciei”.

Dupa trecerea in revista a semnificatiei Pesahului, a inceput lectura Hagadei, text religios evreiesc care stabileste succesiunea mesei de Seder si povesteste evenimente din viata evreilor, cu accent pe perioada sclaviei in Egipt si a eliberarii.

S-au adus si s-au asezat pe masa de sarbatoare platouri cu mancare, vin, paine nedospita (matzah), dulciuri din faina din matzah macinata. Fiecare fel de mancare din farfurie are propria semnificatie: ierburi amare si hrean semnifica amaraciunea robiei, carne semnifica mielul sacrificat in momentul in care Dumnezeu i-a scapat pe evrei din sclavie, ou fiert tare, simbol al vietii si renasterii,  amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere simbolizeaza mortarul folosit de sclavii evrei in Egipt pentru constructiile Faraonului.

Sederul a inceput cu rostirea binecuvantarii pentru vin, in cinstea sarbatorii. Pe parcursul mesei se beau patru cupe cu vin dulce (suc de struguri), ca simbol al celor 4 denumiri date iesirii din egipt: eliberarea, salvarea, izbavirea, sanctificarea.

Dupa binecuvantarea vinului a urmat spalarea mainilor, apoi oficiantul de cult al comunitatii, domnul Goldstein Suhar a inmuiat  radacinile amare in apa sarata, rostind o binecuvantare si a muscat din acestea, indemnand comesenii sa-l urmeze. Radacinile amare amintesc de mancarea saraca a evreilor in exod iar apa sarata simbolizeaza lacrimile evreilor, cele de durere din timpul exodului si cele de bucurie din momentul eliberarii.

A urmat apoi momentul in care una dintre cele trei paini nedospite de pe masa a fost rupta in doua, una din bucati fiind ascunsa. Aceasta bucata de azima se numeste  afikoman si a fost ascunsa pana la sfarsitul mesei. Este obiceiul să se permită copiilor să fure afikomanul, fara de care nu se poate încheia Sederul, copiii restituindu-l contra anumitor promisiuni.

In continuare, s-a reluat lectura Hagadei, participantii citind pe rand paragrafe din scriere. Este obieciul ca la inceputul mesei sa se umple un pahar cu vin si sa fie pus la dispozitia profetului Eliahu (Ilie), care, in credinta evreilor, viziteaza in seara de Pesah fiecare casa de evreu. Intr-un anumit moment al lecturii, dupa cina, o persoana a deschis usa incaperii in care se defasura masa de Seder, pentru a intra profetul nevazut. Toti comesenii s-au ridicat in onoarea vizitatorului si s-au citit versetele care implora oprirea caderii maniei Domnului asupra poporului evreu.

Masa s-a incheiat cu mancarea afikomenului, bucata de matzah pastrata, din care s-a impartit cate o bucatica fiecarui participant..

O atentie deosebita se acorda vaselor in care se pregateste masa de Pesah. In general este indicat ca pentru aceasta sarbatoare sa fie pastrat un rand complet de vase nefolosit in restul anului. Daca nu se poate realiza acest lucru, pot fi folosite vase obisnuite, cu conditia sa fie pregatite de Pesah dupa legile rituale. Sunt cateva feluri de pregătire a vaselor prin foc, sau prin apa clocotita. De exemplu vasele care se găsesc în contact cu focul trebuie trecute prin apa clocotita iar  vasele de sticla trebuie tinute în apa timp de 3 zile, schimbandu-se apa zilnic. Vasele care sunt facute din doua materiale, de exemplu metal si plastic sau lemn, nu pot fi folosite de Pesah.

Ultima zi a sarbatorii Pesahului pentru Comunitatea Evreilor din Braila este 6 aprilie 2010.

In data de 18.03.2010, Prefectul judetului Braila, domnul Dumitru Popa, a primit vizita noului Consul General al Republicii Turcia la Constanta, doamna Füsun Aramaz, instalata in aceasta functie in luna ianuarie 2010. Vizita a avut loc in contextul sarbatoririi pe 18 martie, in Republica Turcia, a Zilei Eroilor Turci care si-au jertfit viata pe front, in tara sau in afara granitelor ei.

Cu acest prilej, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta a organizat o ceremonie de comemorare la Cimitirul Eroilor Turci din Braila, in care sunt ingropate osemintele a 12 ofiteri turci in morminte individuale si a 754 militari de aceeasi nationalitate, intr-o groapa comuna.

Ceremonia a inceput la ora 12,30 si a cuprins depunerea de coroane, moment de reculegere in amintirea eroilor, intonarea imnurilor nationale ale celor doua state, o rugaciune pentru pomenirea eroilor si discursuri privind importanta si semnificatia zilei de 18 martie.

Noul Consul al Republicii Turcia la Constanta, doamna Füsun Aramaz, a vorbit despre insemnatatea acestei zile pentru istoria recenta a Republicii Turcia.

Primarul municipiului Braila, Aurel Gabriel Simionescu a apreciat preocuparea poporului turc pentru cinstirea eroilor neamului, manifestandu-si speranta pentru organizarea de actiuni culturale si istorice comune in viitor.

Au depus coroane de flori: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta, Primaria municipiului Braila, Cultul Musulman din Romania, Uniunea Democrata Turca din Romania – organizatiile Constanta si Braila, Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Colegiul National “Kemal Ataturk” din Medgidia, Centrul de cercetare, dezvoltare, educatie si cultura turca “Dunarea de Jos” din Galati, oameni de afaceri turci si altii.

In data de 28 februarie 2010, la Templul Coral din strada Petru Maior, Comunitatea Evreilor din Braila a sarbatorit Purimul (Sarbatoarea Destinului). Aceasta e singura sarbatoare laica a evreilor. In timp ce toate sarbatorile evreiesti sunt legate de slujbe religioase, Sarbatoarea Destinului e legata de mici petreceri familiale si prietenesti. Mai mult, in timp ce toate sarbatorile au fost ordonate in numele lui Dumnezeu, Sarbatoarea Destinului a fost ordonata de un om, din initiativa sa: Mordechai, eroul Cartii Esterei - carte in care nimeni nu a intalnit numele lui Dumnezeu, puterea divina fiind inlocuita cu expresia „pur” (soarta, destin) de unde si numele sarbatorii, „Purim” (destine, sorti).

Au vorbit despre importanta acestei zile domnul Paul Schwartz, vicepresedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, presedintele comunitatii brailene, domnul David Iancu Segal si doamna  Nadia Ustinescu – profesor de Talmud – Tora al comunitatii, care a recitat si poezii umoristice din creatia lui Ion Pribeagu, poet si umorist evreu originar din Romania, pe numele lui adevarat – Isac Lazarovici. Sarbatoarea a fost incheiata cu evolutia corului “Macabi” al comunitatii, care a interpretat cantece specifice acestei sarbatori. Participantii au primit, conform traditiei, pachetele cu prajiturele in trei colturi umplute cu gem.

 In data de 12 ianuarie 2010, la sediul Comunitatii Rusilor Lipoveni din Braila, copiii gradinitei nr. 50 “Arlechino” din cartierul Pisc au prezentat un program artistic cu ocazia sarbatoririi Anului Nou pe rit vechi. Copiii de la cele trei grupe au cantat colinde in limba romana, in limba rusa si in limba engleza si au interpretat dansuri traditionale lipovenesti, sub privirile atente ale parintilor, bunicilor si ale celorlalti oaspeti ai comunitatii. La sfarsitul serbarii, copiii au primit daruri de la Mos Craciun.

Tot in spiritul sarbatorii Anului Nou, pe data de 13 ianuarie 2010, un grup de rusi lipoveni condus de doamna Jipa Rubanov Fedosia, presedinta Comunitatii Rusilor Lipoveni din Braila, a colindat angajatii institutiei prefectului si autoritatile administratiei publice locale.

Prin H.G. nr. 881 din 9 decembrie 1998, Guvernul Romaniei a declarat ziua de 18 decembrie “Ziua Minoritatilor Nationale din Romania”. Pentru a marca aceasta sarbatoare, Institutia Prefectului – judetul Braila a organizat o suita de activitati, colaborand in acest scop cu alte institutii.

In holul mare al Prefecturii, Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” si Directia Judeteana Braila a Arhivelor Nationale au prezentat expozitia cu titlul “Minoritatile nationale din Braila in documente”, cuprinzand copii ale documentelor si fotografiilor existente in arhive referitoare la trecutul fiecarei comunitati. In cadrul acesteia au fost expuse si o serie de publicatii tematice puse la dispozitie de Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale din Cluj-Napoca, institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Guvernului si in coordonarea Departamentului pentru Relatii Interetnice.

In data de 17 decembrie 2009, incepand cu ora 11,00, in Sala Mare a Prefecturii s-a desfasurat o serie de manifestari, dupa urmatorul program:

Colegiul National “Gheorghe Munteanu Murgoci” a participat cu lucrarea “Comunitatea greaca din Braila”, sustinuta de un grup de eleve din clasa a XII -a, profesor conducator Dr. Elena Emilia Lica;

Scoala cu clasele I – VIII nr. 21 din Braila a fost prezenta cu lucrarea “Rusii lipoveni din Braila” sustinuta de doamna profesoara Maria }tefan si cu un moment de dansuri traditionale lipovenesti executat de elevi din clasa a IV-a, coordonati de doamna Nedelcu Virginia;

Pentru comunitatea bulgara, doamna Maria Gancev, presedinta Asociatiei Hristo Botev a bulgarilor din Braila, a expus materialul “Minoritatea bulgara din Braila”;

Scoala cu clasele I – VIII “Anton Pann” din Braila a prezentat sceneta “Frati de cruce”, adaptare dupa balada “Miorita”, sceneta premiata in cadrul unui concurs regional pe tema diversitatii, urmata de o prezentare a istoriei romilor din Romania si un moment de dansuri traditionale tiganesti. Grupul de elevi a fost coordonat de doamna profesoara Nicoleta Bajno si doamna Cici – Mihaela Bolovan, directoarea scolii.

Doamna profesoara Adriana Elena Dumitrescu, directoarea scolii cu clasele I – VIII “Constantin Sandu – Aldea”, a prezentat revista de istorie, cultura si civilizatie evreiasca “Menora”, care a ajuns la numarul 7, numar dedicat sarbatorilor de iarna si impreuna cu un grup de elevi al scolii a executat un dans traditional evreiesc.

Din partea armenilor din Braila a participat doamna Valeria Ursan care a rememorat trecutul Brailei cosmopolite, armonia ce a existat intre locuitorii orasului, indifferent de etnie si contributia diverselor comunitati la dezvoltarea acestuia.

Manifestarile s-au incheiat cu un concert de colinde in interpretarea corului “Trison” al Liceului Pedagogic “Dumitru Panaitescu Perpessicius”  dirijat de doamna profesoara Maricica Lupu.

Materialele prezentate in cadrul manifestarii au fost adunate intr-un caiet al intalnirii, fiind puse la dispozitia institutiilor prezente. Toti cei care au sustinut prezentari au primit diplome de participare iar o diploma de excelenta a fost acordata doamnei profesoare Maricica Lupu de la Liceul Pedagogic “Dumitru Panaitescu Perpessicius”.

Sambata, 31 octombrie 2009, Muzeul Brailei a organizat un eveniment pentru promovarea rezultatelor programului cultural „„Un grec, doi greci, trei greci…..Braila. Reactivarea memoriei culturale a orasului Braila. Cazul Comunitatii Grecesti”. Proiectul, ajuns la final, a fost initiat de Muzeul Brailei, in parteneriat cu Comunitatea Elena si Consiliul Judetean Braila, cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National si intra în sfera diversitatii culturale, a initiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural national mobil si imobil precum si patrimoniul cultural al minoritatii grecesti din Braila, parte a patrimoniului national. Muzeul Brailei ofera un prim proiect din seria celor ce urmaresc valorificarea contributiei etniilor care au influentat decisiv istoria culturala a orasului, propunând cazul Comunitatii Elene. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei si a mediului cultural -istoric al orasului Braila din perspectiva diversitatii etnice. Proiectul va da astfel posibilitatea culturii elene din orasul Braila sa-si capete expresia si sa-si recâstige valoarea în spatiul public. Programul evenimentului a cuprins lansarea volumului „Un grec, doi greci, trei greci……..Braila”, lansarea website-ului http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/  si a hartii virtuale – “Elemente urbane, marturii ale influentei culturii elene in orasul Braila”, prezentarea filmelor “Un grec, doi greci, trei greci ……..Braila” si „Amintiri …….. Amintiri” si inaugurarea Centrului Diversitatii Culturale a Muzeului Brailei.

La eveniment au fost prezenti inalti demnitari ai Greciei si ai Comunitatii Elene din România dintre care amintim pe dl Kafopoulos Thanos, însarcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Elene, Dragos Zisopol deputat al minoritatii elene in Parlamentul Romaniei, dl Tsoukalidis Konstantinos, presedintele Camerei de Comert si Industrie Eleno-Romana si sponsor principal al Centrului, dna Catherine Sofianou, binefacatoare a Comunitatii, dna Elena Lazar, directoarea editurii Omonia din Bucuresti, dl Dimitris Zamfiropol, presedinte al Comunitatii Elene  din Galati, repezentanti ai biroului de presa si ai celui economic din Ambasada Elena. Celor prezenti le-a fost transmis mesajul dlui Tsilimidos Georgios,  primar Argostoli, Grecia, oras  cu care Braila este înfratit  din luna mai 2009.

 Potrivit presedintelui Comunitatii Elene din Braila, Haralambie Caravia, prin acest proiect s-a incercat salvarea elementelor mostenirii culturale a orasului, acesta fiind si o cercetare dedicata contributiei grecilor, care au influentat decisiv istoria culturala si economica a   Brailei. A fost intocmit un formular cu mai multe intrebari, care a fost trimis la peste 100 de persoane cu radacini grecesti, nascute sau care au trait in diverse etape ale vietii lor la Braila, persoane care acum sunt stabilite in Braila, Galati, Bucuresti, Grecia, Germania, Franta, SUA, Australia sau Noua Zeelanda.

Pe baza marturiilor stranse au fost realizate doua filme documentare despre grecii braileni, memorii si locuri comune ale comunitatii grecesti din Braila.

 In primul documentar a fost evocat spiritului lui Nicolae Iorga, ca martor al evenimentelor care au facut din Braila si din comunitatea elena un "fapt deosebit de viata", iar cel de-al doilea documentar a fost dedicat amintirilor urmasilor diverselor valuri de greci, care  au "spalat si imbogatit malul Brailei". Doua personalitati locale au fost tratate mai pe larg in aceste documentare, Radu Portocala, fost primar de Braila in perioada interbelica si scriitorul Panait Istrati, cel pe care Marin Sorescu l-a numit "primul Soljenitin din literatura Europeana".

Rezultatele acestui proiect in valoare de 26.980 lei, care s-a derulat timp de patru luni, constituie infrastructura culturala pentru intemeierea Centrului Diversitatii Culturale, intr-un spatiu alocat de Muzeul Brailei. 

 Ziua Turciei – ca statul inrudit pentru turcii din Romania – este celebrata la 29 octombrie, Republica Turcia fiind intemeiata la 29 octombrie 1923 din ramasitele Imperiului Otoman. Originile Turciei moderne incep odata cu sosirea triburilor turce in Anatolia in secolul XI. In urma infrangerii turcilor selgiucizi de catre mongoli, un vid de putere a permis noii dinastii otomane sa devina o forta importanta in regiune. In secolul XVI, ajuns la intinderea maxima, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de Sud-Est si Caucazul. Dupa infrangerea suferita in primul razboi mondial, puterile invingatoare au cautat impartirea imperiului prin Tratatul de la Sevres, astfel Grecia invadand si ocupand orasul Izmir. La 19 mai 1919 a fost initiata o miscare nationalista sub conducerea Pasei Mustafa Kemal - un comandant militar care s-a distins in cursul bataliei de la Gallipoli. Kemal Pasa a incercat revocarea termenilor tratatului semnat de sultan la Istanbul, mobilizand fiecare parte a societatii turcesti in ceea ce a devenit razboiul turc de independenta. La 18 septembrie 1922, armatele de ocupatie ale Antantei au fost invinse si tara eliberata. A urmat abdicarea sultanului la 1 noiembrie 1922. In 1923, Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea Turciei iar Kemal a primit supranumele de Ataturk (insemnand Parintele Turciei) si a devenit primul presedinte al tarii; el a instituit mai multe reforme care au modernizat tara.

Pentru a marca aceasta sarbatoare, Biblioteca Judeteana “Panait Istrati”, Institutia Prefectului – judetului Braila si filiala Braila a Uniunii Democrate Turce din Romania au organizat, in sala de festivitati a bibliotecii, o expozitie de carte si o dezbatere dedicata implinirii a 86 de ani de la proclamarea Republicii Turcia. Au fost expuse carti aflate in colectiile bibliotecii, la loc de cinste situandu-se editia din 1745 in limba germana a lucrarii “Istoria Imperiului Otoman” scrisa de Dimitrie Cantemir , si carti recent donate bibliotecii de comunitatea turca din Braila.

Toti participantii au primit exemplare din revista “Hakses – Vocea Autentica”, periodic bilingv al Uniunii Democrate Turce din Romania, editat cu sprijinul Guvernului Romaniei, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice.

La dezbaterea ocazionata de eveniment, pe langa alocutiunile organizatorilor, au sustinut referate cu privire la istoria moderna a Turciei si au recitat poezii din lirica turca elevi de la Liceul Pedagogic “Dumitru Panaitescu Perpessicius”, Grupul }colar “Anghel Saligny” si Grupul }colar “Panait Istrati”.

Un moment deosebit l-a constituit prezenta in sala a unui grup numeros de elevi si profesori din Turcia, Spania, Italia, Lituania si Polonia aflat la Braila in aceasta perioada, fiind gazduit de }coala nr. 11 “Ion Luca Caragiale” in cadrul proiectului Comenius “Fun and Learning-Learning and Fun”. Cu ajutorul doamnei Iurfet Mocanu, membra a comunitatii turce, care a asigurat traducerea, conducatorul grupului turc de participanti a adresat cuvinte de multumire si prietenie celor prezenti. Institutia Prefectului – judetul Braila a daruit oaspetilor straini albume cu imagini din Braila de astazi si albume cu imagini din Braila de altadata asa cum a fost reprezentata in carti postale ilustrate din diferite epoci.

Doamna Valeria Ursan, membra a comunitatii armenilor din Braila a daruit comunitatii turce un tablou care reprezenta Mecca si a subliniat buna intelegere care a existat dintotdeauna intre locuitorii Brailei, romani, turci, armeni, bulgari, evrei, greci sau alte nationalitati.

La finalul intalnirii, cei prezenti au gustat din baclavalele si fructele oferite prin amabilitatea membrilor comunitatii turce din Braila, care au primit felicitari si din partea oaspetilor din Turcia.

       Data de 9 octombrie reprezinta comemorarea Zilei Holocaustului in Romania, fiind instituita prin H.G. 672/05.05.2004, la propunerea Comisiei Internationale pentru studierea Holocaustului, comisie condusa de laureatul Premiului Nobel pentru Pace,  Elie Wiesel. Semnificatia acestei zile este legata de inceperea deportarii evreilor de pe teritoriul Romaniei in Transnistria, in anul 1941, ca urmare a planului Germaniei naziste si al statelor aliate ei, de persecutare si exterminare a evreilor.

Institutia Prefectului – judetul Braila impreuna cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania – Comunitatea Braila a organizat pe data de 07.10.2009, in amfiteatrul Liceului Teoretic Nicolae Iorga din Braila, o dezbatere cu tema “ Problematica Holocaustului – adevaruri ce nu pot fi uitate”, dezbatere moderata de profesorul de istorie Urse Antonel. Au participat elevii liceului care studiaza stiintele sociale din clasa a X-a E  si  din clasele a IX-a , a XI–a si a XII-a.

Domnul profesor Urse Antonel a vorbit despre semnificatia comemorarii Holocaustului, despre evenimentele petrecute in acea perioada tulbure a istoriei Romaniei, fiind completat in expunerea sa de domnul David Segal Iancu, presedintele comunitatii evreilor din Braila, care a evidentiat printre altele contributia comunitatii evreiesti si a tuturor minoritatilor la dezvoltarea orasului si faptul ca evreii din Braila au avut cel mai putin de suferit in urma Holocaustului.

      Pe data de 9 octombrie,  la Monumentul Holocaustului din cimitirul evreiesc, a avut loc ceremonia de depunere de coroane pentru a cinsti memoria evreilor martiri. In deschiderea evenimentului s-au rostit alocutiuni din partea Institutiei Prefectului – judetul Braila, din partea Comunitatii evreilor si s-a oficiat o scurta slujba religioasa. Un moment special l-a constituit interpretarea in maniera laica a  unui cantec religios de catre un grup de elevi de la Scoala Constantin Sandu Aldea din Braila, coordonati de doamna Dumitrescu Adriana, profesor de istorie si director al scolii.

Au depus coroane Institutia Prefectului – judetul Braila, Consiliul Judetean Braila, Primaria Braila, Inspectoratul Judetean de Jandarmi Braila, Garnizoana Braila si Comunitatea Evreilor din Braila.

    In data de 24 septembrie 2009, intalnirea lunara a cercului de istorie si bibliofilie organizat de Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” Braila, sectia “Colectii speciale”, a avut ca tema de dezbateri “Comunitatea armeana din Braila”, tema sustinuta de doamna Valeria Ursan, membra a comunitatii armene din Braila. Moderator a fost domnul Ion Volcu, din partea bibliotecii. In holul sediului sectiei “Colectii speciale” din strada Belvedere nr. 3 au fost expuse carti armene donate bibliotecii de doamna Valeria Ursan, precum si documente culese din arhivele brailene care atesta vechimea si importanta comunitatii armene pe aceste meleaguri. Au participat elevi de la liceele din oras, insotiti de profesori de istorie, reprezentanti ai bibliotecii, reprezentanti ai Arhivelor Nationale – filiala Braila.

Aceasta pagina a fost accesata de :2685 de ori
incepand cu data 1 MAI 2009

Numar de vizitatori

Copyright ©Prefectura Braila