INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL
INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL BRĂILA

Piața Independenței nr.1, Cod poștal 810210, tel.0239693957 fax.0239693737 Telefon Centrala 0239693900
DESPRE
INSTITUTIE
Prima Pagina
Legislatie
Curriculum Vitae
Comunicate de presa
Buletine Informative
Ordine emise de prefect
Codul de conduita
Informatii de interes public conform Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Conducere

Lista Persoanelor din conducere si agenda de lucru a acestora

Organizare

Regulament de organizare si functionare
Organigrama
Lista si datele de contact ale serviciilor publice deconcentrate
Cariera

COMISII SI
COMITETE
Situatii de Urgenta
Colegiul Prefectural
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta
Comisia pentru aplicarea OUG nr. 96/2002
Comisia de dialog social
Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Varstnice
Comisia Judetena pentru verificarea documentatiei in vederea emiterii Autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice
Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Braila
Comisia judeteana de atribuire de denumiri
Comandamentul judetean de analiza a programului anual de infiintare a perdelelor forestiere de protectie Braila
Consiliul Consultativ judetean pentru protectia consumatorilor
Comisia judeteana privind incluziunea sociala Braila
Grupul de lucru mixt
Comisia de analiza tehnica
Centrul local de combatere a bolilor transmisibile ale animalelor si a zoonozelor
Comisia judeteana in domeniu egalitatii de sanse intre femei si barbati
Comisia de disciplina - secretari uat-uri
Comisia de evaluare si inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit


ARHIVA
INSTITUTIEI
Concursuri
Dati click aici pentru documente mai vechi

AFACERI
EUROPENE
Programe Europene 2014-2020
Sistemul de Solutionare a Problemelor - S I S O P
Pagina euro-copilului
Link-uri Utile

DATE DE
CONTACT
Date de contact Institutia Prefectului Judetul Braila
Date de contact Unitati Administrativ Teritoriale

SUGESTII /
RECLAMATII

la  email

cancelaria@ prefecturabraila.ro

Scurt istoric al orasului Braila

Scurt istoric al

orasului Braila

Asezare

Populatie: 385.066 locuitori (01.07.2005)
Suprafata: 4765,8 kmp
Localizare: in sud-estul Romaniei
Orase: Braila (resedinta de judet), Faurei, Ianca, Insuratei

ISTORIC   

Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru commercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomeed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila "oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii".

Harta Brailei la 1898

Insemnatatea marelui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroasele drumuri comerciale ce il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, purtau denumirea de drumul sau calea Brailei . Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granita dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid.

Desi aflata sub monopol otoman, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia.

Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829. Actul dezvoltator al articolului V din tratat prevedea ca cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii impreuna cu insulele dinspre acest mal vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti, in consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco.

Incarcarea sacilor cu grau - Inceputul sec.XX

Portul Braila la inceputul sec.XX

Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini -bulgari, macedoneni, albanezi, greci dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila, in scurt timp, a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa.

O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare.

Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cumprindea un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor.

Intre 1830, cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului,  limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului boulevard Al.I.Cuza, si 1898, cand este publicat planul inginerului sef al orasului J.Dufour, constatam ca Braila se extinsese pana la bulevardul Dorobantilor.

Normele riguroase in constructia imobilelor - cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusive din caramida si sa aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport, tramvaiul electric, rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.

Atestare documentara

Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru comercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila "oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii".
Insemnatatea acestui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroase drumuri comerciale care il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania purtau denumirea de drumul sau calea Brailei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult, cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid.
Desi aflata sub stapanire otomana, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia.
Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/ 14 septembrie 1829. Articolul V din tratat prevedea ca toate cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii, impreuna cu insulele dinspre acest mal, vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti. In consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco.
Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini - bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa.
O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare. Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cuprindeau un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor.
Intre 1830 (cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului, limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului bulevard Al.I.Cuza) si 1898 (cand este publicat planul inginerului sef al orasului, J. Dufour), constatam ca Braila se extinsese pana la actualul bulevard Dorobantilor. Normele riguroase in constructia imobilelor - cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusiv din caramida si a aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport (tramvaiul electric), rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.


Inceputurile orasului Braila

Mentionat documentar pentru prima data la 20 ianuarie 1368, intr-un Privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu - Domnul Tarii Romanesti, numele Brailei apare in doua locuri: "excepta via Braylan" (cu exceptia drumului Brailei) si "per dictam viam Braylam" (pe amintitul drum al Brailei). Intr-o harta din aceeasi perioada, se vorbeste de Brigala, iar mai tarziu de Brillago. O cronica despre istoria otomanilor aminteste despre Ibrail sau Berail. La sfarsitul secolului XIV-lea, Braila este pomenit in relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeste despre "ein Stadt Uerebeyl".
In secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, intr-o mentiune a Cancelariei voievodului "Tibor din Transilvania". O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta ce insotea tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, "loc desert in care locuiesc numai pescarii". In surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago.


Evenimente in premiera nationala la Braila

Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.
Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radiar-concentric de tip amfiteatru.
Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).

Istoria Brailei in date
La Brailita (Vadul Catagatei) cele mai vechi dovezi de locuire ale omului neolitic (Boian-Giulesti) (cca.4000 i.d.H.) in aria viitorului oras.
Epoca de tranzitie (eneoliticul, 2000 - 1800 i.d.H.) si epoca bronzului sunt bine reprezentate in cuprinsul municipiului. Pe terasa inalta a Dunarii, in aceeasi zona, este atestata pentru sec. IV - III i.H., o puternica asezare getica ce intretinea legaturi cu grecii - de la Pontul Euxin, in general cu Elada.
In cuprinsul orasului de astazi, numeroase descoperiri atesta prezenta reprezentantilor civilizatiei Santana de Mures (sec. III - IV d.H.)
Cea mai veche populatie romaneasca locuieste in zona viitoarei asezari medievale din secolele X - XI.
Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial.
1426 La Braila sunt concentrate osti crestine (polone) in vederea unui razboi antiotoman.
1445 Expeditia cruciata navala antiotomana condusa de Walerand de Wavrin include Braila in itinerariul sau.
1463 Cronicarul bizantin L.Chalcocondil caracterizeaza Braila ca fiind "orasul dacilor in care fac un comert mai mare decat in toate orasele tarii".
1470, februarie, Arderea Brailei de catre Stefan cel Mare.
1540 Caderea Brailei sub turci, construirea cetatii si constituirea raialei.
1545 Negustorii braileni vand pe piata Brasovului in 11 luni, 1.176.322 kg peste.
1574 Asediul Brailei de catre Ioan Voda cel Cumplit.
1590 Intr-un act al Patriarhiei Constantinopolului este atestata Mitropolia Proilaviei, infiintata, probabil, la 1540. 1595 Eliberarea Brailei de sub turci de catre ostile lui Mihai Viteazul. Voievodul construieste in oras o biserica cu hramul Sf.Nicolae.
1633 Matei Basarab da hrisov lui "Badea negutatorul din Braila prietenul domniei mele", pentru mosii in judetul "Ramnicu Sarat si Braila".
1658 Mihnea al III-lea loveste garnizoana otomana din raiaua Brailei.
1711 In timpul luptelor dintre rusi si turci, incheiate prin esecul de la Stanilesti a celor dintai, Braila trece pentru cateva zile in stapanirea spatarului Toma Cantacuzino si a generalului Rone. Razboaiele ruso-turco-austriece aduc Braila in prim-planul evenimentelor militare.
1711-1812 Un veac de razboaie purtate intre rusi-turci si austrieci pe teritoriul tarilor romane. Braila este mereu lovita, arsa, refacuta. 1817 Prima scoala atestata in oras cu un "Vasile Dascalul".
1828 Razboiul intre rusi si turci incheiat cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Braila revine la Tara Romaneasca, dupa aproape trei secole.
1832 Alaturi de institutiile administratiei de stat, isi incepe activitatea Scoala Publica cu dascali platiti de stat. 1832 Sunt asezate felinarele pe ulite si strazi, se paveaza cu piatra piata centrala. Se infiinteaza spitalul militar. 1833 Se deschide prima farmacie.
1833 Se infiinteaza statia meteorologica.
1835 Este amenajata Gradina Belvedere (Gradina Mare).
1836 Braila primeste statut de porto-franco.
1836 Incep studiile pentru construirea cheiului portului.
1838 Isi incepe activitatea Tipografia orasului cu Ioan Penescu.
1839 Apare "Mercur", primul ziar comercial din Principate.
1846 Brailenii infiinteaza prima institutie bancara.
1850 Se construieste Cazarma orasului.
1851 Primul teatru permanent la Braila.
1855 Infiintarea statiei telegrafice.
1858 Se trece la iluminatul public cu lampi de petrol (cu fotogen).
1860 Se naste la Braila Haricleea Darclee.
1861 Se infiinteaza Scoala de fete.
1863 Se infiinteaza la Braila Gimnaziul.
1868 Se construieste Calea Ferata.
1872 Incheierea constructiei cheiului portului.
1872 Construirea fabricii de bere "Muller".
1881 Infiintarea Bibliotecii si a Muzeului Stiintific la Braila, cu regulament de functionare.
1883 Incepe construirea Docurilor portului Braila.
1883 Ia fiinta la Braila Societatea muzicala "Lyra", cu o prodigioasa activitate peste vreme.
1884 Mihail Kogalniceanu este deputat de Braila.
1884 Se naste la Braila Panait Istrati.
1888 Se utilizeaza pentru prima data in tara betonul armat.
1888 Se construieste fabrica de ciment "I.G.Cantacuzino".
1891 La Braila isi desfasoara activitatea un numar de 5 tipografii.
1900 Sunt introduse tramvaiul electric si primele becuri electrice.
1906 In Piata Sf.Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I.
1906 La Braila exista 33 de scoli (18 primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o scoala de meserie, o scoala profesionala de fete).
1909 Pe latura de vest a Piatei vechi se amplaseaza Ceasul.
1910 la Braila intra in greva peste 12.000 de muncitori in portul Braila.
1911 An de maxima activitate comerciala. Comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din importul ei. 1912 Conform unei statistici a Academiei Romine, la Braila apareau 31 de periodice.
1915 Intrunirea Ligii Culturale la Braila cu Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Stefanescu Delavrancea si Octavian Goga: "Cu nici un pret cu Austria!"
1916-1918 Razboiul de reintregire, regim de ocupatie pentru oras din decembrie 1916 pana in noiembrie 1918.
1917 Executarea Comisarului portului Braila, Alexandru Popovici, mort ca un erou pentru neam.
1918 Stranepotul lui Stroe Ivascu, deputatul taran in divanul Ad-hoc al Munteniei la 1859 din partea Brailei, ia parte la Actul de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia.
1918 Ia fiinta la Bucuresti Caminul studentesc brailean, primul camin studentesc judetean din tara.
1919 Camera de Comert propune ca portul Braila sa functioneze sub regim de porto-franco.
1925 Ia fiinta "Banca de Comert Braila". La Braila functioneaza 12 banci mari in perioada interbelica.
1926 Se intemeiaza la Braila Cercul de studii si cercetari locale al orasului si tinutului Braila.
1927 Ministrul Agriculturii pune piatra de temelie a Palatului agricol din Braila.
1929 Braila sarbatoreste 100 de ani de la eliberarea de sub turci: Inginerul Gh.T.Marinescu editeaza "Analele Brailei".
1929 Virgil Madgearu, ministrul Industriei si Comertului, viziteaza portul pentru a stabili zona libera.
1930 Braila numara 68.310 locuitori.
1931 Ia fiinta Societatea franco-romana cu capital mixt pentru materiale de drum de fier infiintat in 1924.
1936/7 Bugetul Primariei Braila insumeaza 53.964.180 lei venituri, 50.006.109 lei cheltuieli, cu un excedent de 3.958.071 lei.
1937 La Braila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraselor din Romania.
1941 - 1944 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, importul si exportul Brailei au scazut vertiginous.
1944 La 14 noiembrie colonelul Paul Brataseanu, primarul orasului, e inlocuit cu muncitorul Petre Ciuca.
1956 Incep lucrarile pentru ridicarea Combinatului chimic Chiscani.
1959 Fabrica de carton a inceput sa livreze carton duplex si triplex.
1963/65 Intra partial in functiune Centrala electrica de termoficare de 75 MW a Combinatului chimic.
1965 - 1989 Continua industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei romanesti, in general.


DATE DE
CONTACT
Date de contact Institutia Prefectului Judetul Braila
Date de contact Unitati Administrativ Teritoriale

CAUTARE
IN SITE



INFORMATII DE
INTERES PUBLIC
Declaratii de avere
Declaratii de interese
Formulare tip
Buletinul informativ (Legea 544/2001)
Bilanturi contabile

SOLICITARE INFORMATII.LEGISLATIE

Numele si prenumele persoanei responsabile pentru Legea 544/2001
Formular pentru solicitare in baza Legii 544/2001
Modalitatea de contestare a deciziei si formularele aferente pentru reclamatie administrativa (refuz si netrimitere in termen legal)
Lista cu documentele de interes public si lista cu documentele produse/gestionate de institutie
Rapoartele de aplicare a Legii nr. 544/2001

ACHIZITII PUBLICE

Programul/Planul anual al achizitiilor publice
Centralizatorul achizitiilor publice si contractele cu valoare de peste 5000 de euro, conform anexei
Contractele incepand cu data aplicarii memorandumului
Anunturi
Centralizator achizitii
Investitii
Alte informatii relevante

BUGET DIN TOATE SURSELE DE VENITURI

Buget pe surse financiare (incepand cu anul 2015)
Situatia platilor (executia bugetara)
Situatia drepturilor salariale stabilite potrivit legii, precum si alte drepturi prevazute de acte normative
Bugetul anual
Situatia platilor
Situatia cheltuielilor salariale
Alte informatii relevante - Programe si strategii cu impact bugetar

ALTE INFORMATII

Declaratii de avere - Demnitari, Functionari publici, Personal contractual
Declaratii de interese - Demnitari, Functionari publici, Personal contractual
Petitii si Audiente
Organigrama
Stat de functii
Regulament de organizare si functionare

INFORMATII
UTILE
Decizii de interes general de la alte institutii
Link-uri utile
Directia Generala Anticoruptie

MINORITATILE
NATIONALE
Organizatii ale minoritatilor- date de contact
Calendar cultural
Istoricul minoritatilor
Date de contact organizatia romilor Braila

DESPRE
BRAILA
Scurt istoric al municipiului Braila
Personalitati brailene
Prezentarea judetului Braila
Imagini dunarene la Braila
Parcul natural BALTA MICA a Brailei-DESCRIERE
Imagini din Parcul natural BALTA MICA a Brailei
 

Linia verde: 0800800566

Apel gratuit Institutia Prefectului-judetul Braila

Free Hit Counters Numar de vizitatori  Copyright ©Prefectura Braila

SUGESTII SI RECLAMATII PRIVIND CONTINUTUL SITE-ULUI SE POT ADRESA LA EMAIL: deconcentrate@prefecturabraila.ro