Populatie: 385.066 locuitori (01.07.2005)
Suprafata: 4765,8 kmp
Localizare: in sud-estul Romaniei
Orase: Braila (resedinta de judet), Faurei, Ianca, Insuratei

Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru comercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila "oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii".
Insemnatatea acestui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroase drumuri comerciale care il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania purtau denumirea de drumul sau calea Brailei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult, cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid.
Desi aflata sub stapanire otomana, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia.
Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/ 14 septembrie 1829. Articolul V din tratat prevedea ca toate cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii, impreuna cu insulele dinspre acest mal, vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti. In consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco.
Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini - bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa.
O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare. Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cuprindeau un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor.
Intre 1830 (cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului, limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului bulevard Al.I.Cuza) si 1898 (cand este publicat planul inginerului sef al orasului, J. Dufour), constatam ca Braila se extinsese pana la actualul bulevard Dorobantilor. Normele riguroase in constructia imobilelor - cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusiv din caramida si a aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport (tramvaiul electric), rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.

Mentionat documentar pentru prima data la 20 ianuarie 1368, intr-un Privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu - Domnul Tarii Romanesti, numele Brailei apare in doua locuri: "excepta via Braylan" (cu exceptia drumului Brailei) si "per dictam viam Braylam" (pe amintitul drum al Brailei). Intr-o harta din aceeasi perioada, se vorbeste de Brigala, iar mai tarziu de Brillago. O cronica despre istoria otomanilor aminteste despre Ibrail sau Berail. La sfarsitul secolului XIV-lea, Braila este pomenit in relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeste despre "ein Stadt Uerebeyl".
In secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, intr-o mentiune a Cancelariei voievodului "Tibor din Transilvania". O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta ce insotea tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, "loc desert in care locuiesc numai pescarii". In surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago.

Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.
Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radiar-concentric de tip amfiteatru.
Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).

Istoria Brailei in date
La Brailita (Vadul Catagatei) cele mai vechi dovezi de locuire ale omului neolitic (Boian-Giulesti) (cca.4000 i.d.H.) in aria viitorului oras.
Epoca de tranzitie (eneoliticul, 2000 - 1800 i.d.H.) si epoca bronzului sunt bine reprezentate in cuprinsul municipiului. Pe terasa inalta a Dunarii, in aceeasi zona, este atestata pentru sec. IV - III i.H., o puternica asezare getica ce intretinea legaturi cu grecii - de la Pontul Euxin, in general cu Elada.
In cuprinsul orasului de astazi, numeroase descoperiri atesta prezenta reprezentantilor civilizatiei Santana de Mures (sec. III - IV d.H.)
Cea mai veche populatie romaneasca locuieste in zona viitoarei asezari medievale din secolele X - XI.
Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial.
1426 La Braila sunt concentrate osti crestine (polone) in vederea unui razboi antiotoman.
1445 Expeditia cruciata navala antiotomana condusa de Walerand de Wavrin include Braila in itinerariul sau.
1463 Cronicarul bizantin L.Chalcocondil caracterizeaza Braila ca fiind "orasul dacilor in care fac un comert mai mare decat in toate orasele tarii".
1470, februarie, Arderea Brailei de catre Stefan cel Mare.
1540 Caderea Brailei sub turci, construirea cetatii si constituirea raialei.
1545 Negustorii braileni vand pe piata Brasovului in 11 luni, 1.176.322 kg peste.
1574 Asediul Brailei de catre Ioan Voda cel Cumplit.
1590 Intr-un act al Patriarhiei Constantinopolului este atestata Mitropolia Proilaviei, infiintata, probabil, la 1540. 1595 Eliberarea Brailei de sub turci de catre ostile lui Mihai Viteazul. Voievodul construieste in oras o biserica cu hramul Sf.Nicolae.
1633 Matei Basarab da hrisov lui "Badea negutatorul din Braila prietenul domniei mele", pentru mosii in judetul "Ramnicu Sarat si Braila".
1658 Mihnea al III-lea loveste garnizoana otomana din raiaua Brailei.
1711 In timpul luptelor dintre rusi si turci, incheiate prin esecul de la Stanilesti a celor dintai, Braila trece pentru cateva zile in stapanirea spatarului Toma Cantacuzino si a generalului Rone. Razboaiele ruso-turco-austriece aduc Braila in prim-planul evenimentelor militare.
1711-1812 Un veac de razboaie purtate intre rusi-turci si austrieci pe teritoriul tarilor romane. Braila este mereu lovita, arsa, refacuta. 1817 Prima scoala atestata in oras cu un "Vasile Dascalul".
1828 Razboiul intre rusi si turci incheiat cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Braila revine la Tara Romaneasca, dupa aproape trei secole.
1832 Alaturi de institutiile administratiei de stat, isi incepe activitatea Scoala Publica cu dascali platiti de stat. 1832 Sunt asezate felinarele pe ulite si strazi, se paveaza cu piatra piata centrala. Se infiinteaza spitalul militar. 1833 Se deschide prima farmacie.
1833 Se infiinteaza statia meteorologica.
1835 Este amenajata Gradina Belvedere (Gradina Mare).
1836 Braila primeste statut de porto-franco.
1836 Incep studiile pentru construirea cheiului portului.
1838 Isi incepe activitatea Tipografia orasului cu Ioan Penescu.
1839 Apare "Mercur", primul ziar comercial din Principate.
1846 Brailenii infiinteaza prima institutie bancara.
1850 Se construieste Cazarma orasului.
1851 Primul teatru permanent la Braila.
1855 Infiintarea statiei telegrafice.
1858 Se trece la iluminatul public cu lampi de petrol (cu fotogen).
1860 Se naste la Braila Haricleea Darclee.
1861 Se infiinteaza Scoala de fete.
1863 Se infiinteaza la Braila Gimnaziul.
1868 Se construieste Calea Ferata.
1872 Incheierea constructiei cheiului portului.
1872 Construirea fabricii de bere "Muller".
1881 Infiintarea Bibliotecii si a Muzeului Stiintific la Braila, cu regulament de functionare.
1883 Incepe construirea Docurilor portului Braila.
1883 Ia fiinta la Braila Societatea muzicala "Lyra", cu o prodigioasa activitate peste vreme.
1884 Mihail Kogalniceanu este deputat de Braila.
1884 Se naste la Braila Panait Istrati.
1888 Se utilizeaza pentru prima data in tara betonul armat.
1888 Se construieste fabrica de ciment "I.G.Cantacuzino".
1891 La Braila isi desfasoara activitatea un numar de 5 tipografii.
1900 Sunt introduse tramvaiul electric si primele becuri electrice.
1906 In Piata Sf.Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I.
1906 La Braila exista 33 de scoli (18 primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o scoala de meserie, o scoala profesionala de fete).
1909 Pe latura de vest a Piatei vechi se amplaseaza Ceasul.
1910 la Braila intra in greva peste 12.000 de muncitori in portul Braila.
1911 An de maxima activitate comerciala. Comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din importul ei. 1912 Conform unei statistici a Academiei Romine, la Braila apareau 31 de periodice.
1915 Intrunirea Ligii Culturale la Braila cu Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Stefanescu Delavrancea si Octavian Goga: "Cu nici un pret cu Austria!"
1916-1918 Razboiul de reintregire, regim de ocupatie pentru oras din decembrie 1916 pana in noiembrie 1918.
1917 Executarea Comisarului portului Braila, Alexandru Popovici, mort ca un erou pentru neam.
1918 Stranepotul lui Stroe Ivascu, deputatul taran in divanul Ad-hoc al Munteniei la 1859 din partea Brailei, ia parte la Actul de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia.
1918 Ia fiinta la Bucuresti Caminul studentesc brailean, primul camin studentesc judetean din tara.
1919 Camera de Comert propune ca portul Braila sa functioneze sub regim de porto-franco.
1925 Ia fiinta "Banca de Comert Braila". La Braila functioneaza 12 banci mari in perioada interbelica.
1926 Se intemeiaza la Braila Cercul de studii si cercetari locale al orasului si tinutului Braila.
1927 Ministrul Agriculturii pune piatra de temelie a Palatului agricol din Braila.
1929 Braila sarbatoreste 100 de ani de la eliberarea de sub turci: Inginerul Gh.T.Marinescu editeaza "Analele Brailei".
1929 Virgil Madgearu, ministrul Industriei si Comertului, viziteaza portul pentru a stabili zona libera.
1930 Braila numara 68.310 locuitori.
1931 Ia fiinta Societatea franco-romana cu capital mixt pentru materiale de drum de fier infiintat in 1924.
1936/7 Bugetul Primariei Braila insumeaza 53.964.180 lei venituri, 50.006.109 lei cheltuieli, cu un excedent de 3.958.071 lei.
1937 La Braila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraselor din Romania.
1941 - 1944 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, importul si exportul Brailei au scazut vertiginous.
1944 La 14 noiembrie colonelul Paul Brataseanu, primarul orasului, e inlocuit cu muncitorul Petre Ciuca.
1956 Incep lucrarile pentru ridicarea Combinatului chimic Chiscani.
1959 Fabrica de carton a inceput sa livreze carton duplex si triplex.
1963/65 Intra partial in functiune Centrala electrica de termoficare de 75 MW a Combinatului chimic.
1965 - 1989 Continua industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei romanesti, in general.