Petitia:

Se depune la registratura primariei in atentia Primarului si spre stiinta compartimentului de control;

La reclamatiile si petitiile anonime nu se primeste raspuns indiferent daca vor face obiectul autosesizarii corpului de control.

Indiferent de rezultatele anchetei (confirmarea sau infirmarea celor sesizate) veti primi un raspuns motivat in termen de 30 de zile. In caz contrar puteti da in judecata autoritatea sau institutia publica (vezi Dreptul de petitionare dreptul la proces).

Informatii utile pentru Primaria Capitalei:

Adresa Str. Regina Elisabetha, nr.47, Sector 5, Bucuresti, Tel: 021/315.01.10 sau 021/310.30.89

Dreptul la petitionare

Legea prevede in mod expres ca orice persoana are dreptul de a depune petitii la institutiile publice si de a primi raspuns la aceasta in teren de 30 de zile, indiferent de natura rezultatului (afirmtiv sau negativ).

In situatia in care v-ati adresat gresit unei institutii publice aceasta are obligatia de a va transmite raspuns in termen de 5 zile in care se va preciza ca problema ridicata de dumneavoastra nu este de competenta respectivei institutii si va preciza unde a fost redirectionata petitia, adica la autoritatea competenta. Petitia dumneavoastra se redirectioneaza direct de catre institutia care a primit-o prima data pe cheltuiala de expeditie a institutiilor publice.

Dreptul la proces

In situatia in care o institutie publica nu raspunde la petitia dumneavoastra aveti dreptul legal de a actiona institutia in instanta de judecata, pentru ca acesta sa oblige administratia publica prin hotarare judecatoreasca sa raspunda. Actiunea in instanta este gratuita iar cheltuielile de judecatavor fi platite de autoritatea publica.

Puteti actiona institutia administratiei publice care refuza sa va primeasca si sa inregistreze cererea sau petitia. In cadrul actiunii aveti nevoie de proba cu un martor.

Totodata in cadrul actiunii puteti cere autoritatii publice sa va plateasca daune pentru incalcarea dreptului la petitionare.

Atentie !!!

Daca in petitia dumneavoastra cereti anularea unui anumit act sau eliberarea unui anumit act, atunci actiunea in instanta se va face la instanta de contencios administrativ competenta in termen de maxim 60 de zile de la data depunerii petitiei, iar cererea de chemare in judecata se timbreaza, nefiind gratuita.

Daca in petitia dumneavoastra sesizati fapte de natura penala si solicitati in acelasi timp administratiei publice sa emita sau sa anuleze un act atunci puteti depune plangere penala conform indrumarilor din prima parte a prezentului ghid.

Ce va cuprinde petitia dumneavoastra

Pentru a fi luata in considerare trebuie ca petitia dumneavoastra sa cuprinda in mod obligatoriu minimum urmatoarele elemente:

Institutia careia ii este adresata,

denumirea completa (Ministerul …, Agentia …, Autoritatea …, Prefectura Judetului …, Consiliul Judetean …, Primaria);

comparimentul (Departamentul …, Directia Generala …, Serviciul …, Biroul …, Compartimentul …, etc.);

Persana careia ii este adresata (prenumele si numele daca il cunoasteti) sau doar functia (Domnului Ministru, Domnului Presedinte, Domnului Director Executiv, Domnului Prefect, Domnului Primar etc.);

Datele dumneavoastra de identificare (numele si prenumele dumneavoastra, calitatea – daca este cazul, adresa de domiciuliu din actul de identitate si adresa de corespondenta unde doriti sa primiti raspuns daca acesta este diferita, alte elemente necesare solicitate de formular sau care tin de calitatea petentului);

Descrierea problemei (in functie de continutul petitiei se vor preciza: expunerea faptelor sesizate, care va cuprinde date concrete de identificare a problemei; numele persoanelor reclamate sau compartimentul din care fac parte, numarul si data actului considerat abuziv sau ilegal, mentiunea existentei si enumerarea actelor anexate care va sustin plangerea);

Solicitarea dumneavoastra (cerecetarea faptelor si transmiterea unui raspuns, anularea, revocarea sau emiterea unui anumit act, sanctionarea disciplinara a functionarului public, transmiterea dosarului organelor competente dupa analiza interna prealabila si comunicarea rezultatelor, alte probleme specifice pe care le solicitati);

Data si semnatura (se va mentiona in petitia data redactari si depunerii, chiar daca dupa inregistrare se va mentiona numarul si data de inregistrare, precum si semnatura olografa - petitiile nesemnate nu se iau in considerare).

Atentie !!!

Unele institutii au formulare standard pentru primirea petitiilor care pot cuprinde si alte rubrici decat cele minimale cerute de lege.

Nu uitati ca aveti dreptul sa cereti si sa primiti dovada inregistrarii petitiei dumneavoastra.

Cui se adreseaza petitia dumeavoastra

Autoritatea

Autoritatilor competete sa solutioneze plangerea dumneavostra, de regula autoritatii care a emis actul reclamat sau autoritatii ierarhic superioare;

Autoritatilor cu atributii de control in domeniul problemei dumneavoastra sau autoritatilor cu atributii generale de control;

Compartimentul si persoana

Pentru petitiile care semnaleaza abuzuri, incalcari ale legii sau ale drepturilor dumneavoastra petitia se adreseaza conducatorului autoritatii sau institutiei publice respective (Ministrului, Presedintelui, Prefectului, Primarului etc. spre stiinta compartimentului de control);

Pentru petitiile care solicita anularea sau revocarea unui act petitia dumneavoastra se adreseaza comparimentului competent sa emita actul de anulare ori revocare sau daca actul este semnat si de seful institutiei petitia va fi adresata conducatorului autoritatii sau institutiei publice (Ex: revocarea unui certificat de atribuire de numar postal pentru un teren sau casa petitia se va adresa Directiei de cadastru iar pentru revocarea unei autorizatii de constructie petitia se va adresa Primarului, spre stiinta Arhitectului Sef);

Pentru petitiile care solicita informatii privind motivarea unor acte sau actiuni ale administratiei petitia va fi adresata semnatarului actului cu cea mai inalta functie ierarhica.

Unde se depune petitia dumneavoastra

Petitiile privind fate sau acte pe care le considerati abuzive sau ilegale se depun la compartimentul insaricinat sa tina registrul special pentru petitii si sesizari, care poate fi registratura institutiei sau compartimentul de relatii cu publicul. Veti afla pentru fiecare institutie locul de depunere a petitiei de la ghiseul de informtii.

Autoritatile si institutiile publice nu au dreptul sa refuze primirea petitiilor, indiferent de continutul lor.

Daca totusi prin abuz se refuza inregistrarea reclamatiilor dumneavoastra, atunci veti expedia reclamatia prin posta iar avizul de expeditie reprezinta dovada de petitionare.

Mecanisme de plangere impotriva functionarilor publici, a demnitarilor, a megistratilor si a altor categorii de personal din aparatul de stat

Plangeri impotriva functionarilor publici

1 Angajatii publici care sunt functionari publici

Sunt functionari publici:

Peroanele care exercita puterea publica in autoritatile si institutiile administratiei publice:

• Aparatul de lucru al Presedintelui Romaniei, parlament, guvern, ministere, agentii si autoritati din subordinea guvernului si a ministerelor;

• directiile judetene ale ministerelor, prefecturile, consiliile judetene, primariile institutiile publice din subordinea primariilor, politia.

Nu sunt functionari publici:

Persoanele numite sau alese in functii politice: ministri, secretarii de stat, parlamentarii, consilierii locali, primarii;

Angajatii cu atributii de secretariat, administrativ, registratura, soferii, paznicii si alte persoane care nu intocmesc acte administrative sau nu realizeaza fapte administrative;

Medicii, profesorii, judecatorii si procurorii, notarii, avocatii, militarii, jandarmii, expertii cadastrali;

Personalul angajat in regiile si societatile de interes national sau local (RENEL, Distrigaz, alimentare cu apa, salubritate, posta, alte utilitati de gospodarie comunala, radio si televiziune etc.)

Comisii de Disciplina

Statutul functionarilor publici prevede ca pentru fiecare autoritate si institutie a administratiei publice centrale sau locale trebuie sa existea comisie de disciplina pentru cercetarea plangerilor referitoare la functionarii publici. Comisia de disciplina ia in cercetare sesizarile dumneavoastra.

Atributiile comisilior de disciplina:

•  cerceteaza abaterile disciplinare pentru care a fost sesizata;

•  stabileste persoanele care urmeaza sa fie audiate;

•  audiaza functionarul public a carui fapta constituie obiectul sesizarii, persoana care a formulat plangerea precum si orice alte peroane este necesar;

•  poate cerceta orice acte sunt necesare pentru solutionarea sesizarii;

•  propune sanctiunea disciplinara aplicabila functionarului public;

•  intocmeste raportul cu rezultatele cercetarii disciplinare;

•  transmite organelor de cercetare penala cazurile care depasesc sfera raspunderii disciplinare si intra in sfera actiunilor penale sau de coruptie.

Faptele ce constituie abateri disciplinare:

•  comportarea abuziva in raporturile cu cetatenii sau colegii;

•  nerespectarea ordinelor superiorilor ierarhici;

•  intarzierea in efectuarea lucrarilor de serviciu;

•  nerespectarea obligatiei de confidentialitate fata de informatiile de serviciu sau fata de informatiile primite din dosarele petentilor;

•  injurii si comportament agresiv fata de cetateni;

•  orice alte fapte care aduc atingere statutului de functionar public, ori intereselor si drepturilor cetatenilor.

Procedura disciplinara

Depunerea sesizarii la comisia de disciplina

Sesizarea se depune de catre cetatean la sediul autoritatii sau institutiei publice sau se transmite prin posta in atentia Comisiei de disciplina si nu a conducatorului institutiei publice.

Chiar daca sesizarea dumneavoastra a fost facuta in atentia conducatorului autoritatii publice sau a sefului ierarhic direct al functionarului public acesta va fi redirectionata in mod obligatoriu de catre aceste persoane catre Comisia de disciplina.

Sesizarea comisiei de disciplina se face de catre persoana lezata in termen de maxim 15 zile de la data luarii la cunostinta de fapta functionarului public care constituie abatere disciplinara.

Cine poate sesiza comisa de disciplina

Sesizarea comisiei de disciplina se poate face de catre orice persoana care a fost vatamata de fapta functionarului public.

Ce trebuie sa cuprinda sesizarea

Numele, prenumele, domiciuliul, locul de munca si dupa caz functia avute de persoana care a formulat sesizarea;

Numele, prenumele si compartimentul in care isi desfasoara activitatea functionarul public a carui fapta a fost sesizata;

Descrierea faptei care constituie obiectul sesizarii;

Aratarea dovezilor pe care se sprijina acuzatiile;

Data si semnatura.

Sesizarea se face in scris si va cuprinde inscrisurile care o sustin daca este cazul.

Desfasurarea cercetarii disciplinare

Presedintele Comisiei de disciplina va fixa termenul pentru prima sedinta si va cita pe functionarul public invinuit, persoanele indicate in sesizare precum si persoana care a facut sesizarea

Citarea se face cu cel putin 3 zile calendaristice inainte de termenul de infatisare.

Citarea se face prin scrisore recmandata sau prin instiintare scrisa luata la cunostinta prin semnatura si este obligatorie pentru fiecare termen de sedinta al comisiei.

In citare se indica locul, data si ora de desfasurare a sedintei.

Functionarul public primeste o copie a sesizarii formulate impotriva sa si paricipa personal la toate sedintele comisiei de discplina;

Daca sesizarea nu cuprinde numele reclamantului, descrierea faptei, data si semnatura comisia va anula sesizarea la prima sedinta de cercetare disciplinara;

Dupa citarea si audierea tutor persoanelor care pot da declaratii de natura sa lamureasca cazul dupa cercetarea tuturor probelor si dupa ascultarea functionarului public comisia de disciplina intocmeste un raport motivat in care se vor arata continutul sesizarii, probele administrate, declaratiie date si propune conducatorului institutiei sanctionarea functionarului public sau clasarea cauzei.

Raportul Comisiei de disciplina vi se va aduce la cunostinta ca raspuns la sesizarea dumneavoastra.

In cazul in care comisia de disciplina constata ca fapta savarsita de functionarul public este infractiune de serviciu (abuzul in serviciul contra intereselor persoanelor, abuzul prin ingradirea unor drepturi, abuzul in serviciu intereselor publice, neglijenta in serviciu si purtarea abuziva) sau fata de coruptie propune conducatorului institutiei publice sesizarea organelor de cercetare penala.

Trebuie sa stiti:

Puteti sa cereti si daune daca fapta functionarului public va prejudiciat interesele pe calea actiunii in instanta civila, separate de sesizarea comisiei de disciplina intrucat Comisia de disciplina nu are competenta de a acorda daune.

Documentele rezultate din activitatea de cercetare a sesizarilor dumneavoastra au caracter confidential si se pastreaza la secretarul comisiei de disciplina.

Nu veti putea fi sanctionati pentru infractiunea de denunt calomnios

in cazul in care Comisia de disciplina va ajunge la concluzia ca sesizarea dumneavoastra nu a fost intemeiata.

In cazul sanctionarii disciplinare a functionarului public, sanctiunea acestuia se inscrie in cazierul administrativ, iar functionarul public respectiv nu va putea sa mai promoveze, sa faca parte din comisii de concurs, comisii paritare sau comisii de disciplina pe o perioada de timp corespunzatoare gravitatii sanctiunii aplicate.

Daca un functionar public a fost eliberat din functia publica ca urmare a unei sanctiuni disciplinare el nu va mai putea ocupa o functie publica timp de 8 ani.

Puteti sa sesizati si Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru ca aceasta la randul ei sa sesizeze comisia de disciplina competenta. In acest caz va trebui sa aratati si institutia publica din care face parte functionarul public.

Plangeri impotriva demnitarilor

Plangeri impotriva magistratilor

Plangeri impotriva altor categorii de persoane

Anumiti demnitari publici, datorita importantei activitatii lor pentru societate beneficiaza de mijloace de protectie impotriva unor posibile actiuni judiciare abuzive sau sicanatoare.

BENEFICIARII ACESTOR MASURI DE PROTECTIE:

Deputatii si senatorii, Membrii Guvernului, Magistrati: judecatori si procurori

TIPURI DE MASURI DE PROTECTIE

Impunerea obtinerii unor avize sau a unor incuviintari prealabile din partea unor autoritati publice pentru inceperea urmaririi penale sau trimiterea in judecata

Restrangerea organelor care pot efectua actele de urmarire penala sau judeca o cauza de coruptie.

Posibilitatea revocarii anumitor masuri de urmarire penala de catre alte organe decat cele cu atributii in activitatea de urmarire penala.

Restrangerea persoanelor sau institutiilor care pot solicita inceperea urmaririi penale.

Posibilitatea retragerii unei cereri de incepere a urmaririi penale impotriva unui demnitar acuzat de o fapta de coruptie

Masurile de protectie vizeaza in principal functii publice care reprezinta fiecare dintre cele trei puteri in stat: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca

Aceste masuri de protectie sunt puse in practica prin intermediul unor proceduri prealabile obligatorii stabilite de catre lege, fara de care nu se poate porni activitatea de urmarire penala a demnitarilor iar in cazul magistratilor nici trimiterea lor in judecata.

De aceea, persoana care doreste sanctionarea unei fapte de coruptie savarsite de catre beneficiarii acestor masuri de protectie, trebuie sa se adreseze, mai intai, in scris, organului competent, cu solicitarea de a se sesiza organele care aplica procedurile prealabile stabilite de lege.

Organisme implicate: Ministrul Justitiei, Presedintele Camerei Deputatilor sau Presedintele Senatului, Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, grupul parlamentar din Camera Deputatilor din care face parte deputatul in cauza, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor sau al Senatului,

Cine poate initia procedura: Ministrul Justitiei.

Durata procedurii: in cazul deputatilor, procedura demareaza de la sesizarea Camerei Deputatilor de catre Ministrul Justitiei. In cazul senatorilor nu este prevazuta de lege o durata maxima de solutionare a cererii.

Etapele procedurii:

A. Ridicarea imunitatii parlamentare a deputatilor

Ministrul Justitiei adreseaza cererea de incuviintare a retinerii, arestarii sau a procedurii de perchezitie presedintelui Camerei Deputatilor.

Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite, imediat, spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati. Ministrul Justitiei va inainta comisiei respective toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Camera Deputatilor.

Comisia juridica va stabili prin raportul sau daca cererea a fost sau nu a fost facuta in scopul de a-l abate pe deputat de la exercitiul functiei sale. Hotararea comisiei se adopta, in cel mult 5 de zile de la sesizare, prin votul majoritatii membrilor comisiei. Votul este secret.

Comisia trimite cererea, impreuna cu raportul intocmit, Camerei Deputatilor, fiind supuse dezbaterii si aprobarii. Cererea si raportul comisiei juridice sunt trimise si grupului parlamentar din care face parte deputatul in cauza, pentru a-si exprima, in termen de 5 zile, punctul de vedere cu privire la cerere.

Camera Deputatilor hotaraste asupra cererii in cel mult 20 zile de la sesizare, cu votul majoritatii membrilor sai prezenti.

B. Ridicarea imunitatii parlamentare a senatorilor

Ministrul Justitiei adreseaza cererea de incuviintare a retinerii, arestarii sau a procedurii de perchezitie presedintelui Senatului.

Presedintele Senatului aduce la cunostinta senatorilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite, imediat, spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari

Comisia juridica va stabili prin raportul sau daca cererea a fost sau nu a fost facuta in scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotararea comisiei se adopta prin votul majoritatii membrilor comisiei. Votul este secret.

Comisia trimite raportul intocmit si motivat Biroului Permanent al Senatului, care il supune dezbaterii si aprobarii in termen de 15 zile de la data depunerii lui.

Senatul hotaraste asupra cererii cu votul majoritatii membrilor sai.

Hotararile nu se adopta mai inainte de ascultarea deputatului sau senatorului in cauza.

Exceptii:

In caz de infractiune flagranta, nu este necesara incuviintarea prealabila a Camerelor Parlamentului pentru masura retinerii sau a perchezitiei, dar Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei Deputatilor sau al Senatului despre luarea masurilor. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Atentie!!!

Procedura este necesara numai pentru perchezitia, retinerea sau arestarea deputatilor sau a senatorilor. Alte acte de urmarire penala (luarea de declaratii, prezentarea materialului de urmarire penala, inregistrari audio-video autorizate etc.), precum si trimiterea in judecata se pot efectua fara incuviintarea prealabila a Camerelor Parlamentului.

Initierea procedurii nu poate fi facuta decat de catre Ministrul Justitiei, nu direct de catre persoana care are cunostinta de vreo fapta de coruptie savarsita de catre un deputat sau senator

Procedura nu urmareste constatarea vinovatiei sau nevinovatiei deputatului sau senatorului ci doar stabilirea daca retinerea, arestarea sau perchezitia afecteaza normala functionare a Camerelor Parlamentului sau libertatea de decizie a parlamentarului.

Procedura trebuie efectuata pentru fiecare act de urmarire penala in parte in masura in care Ministrul Justitiei nu a sesizat Camera Deputatilor sau Senatul in privinta tuturor actelor o data (perchezitie, retinere si arestare)

Urmarirea si trimiterea in judecata penala se face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie iar judecarea cauzei numai de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Chiar si in caz de infractiune flagranta, masura arestarii unui deputat sau senator nu poate fi luata fara incuviintarea prealabila a Camerelor Parlamentului

PROCEDURA DE SOLICITARE A INCEPERII URMARIRII PENALE A MEMBRILOR GUVERNULUI

Organisme implicate: Primul-Ministru, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie, Camera Deputatilor, Senatul, Presedintele Romaniei, Comisie Speciala de anchetare a faptelor savarsite de membrii guvernului, Ministrul Justitiei, Comisia Permanenta de anchetare a faptelor savarsite de membrii guvernului.

Cine poate initia procedura: Atat Camerele Parlamentului cat si Presedintele Romaniei pot solicita Ministrului Justitiei inceperea urmariri penale a membrilor Guvernului. Camerele Parlamentului se pot autosesiza; Presedintele Romaniei poate fi sesizat numai de catre Primul-Ministru, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie. Orice cetatean care are cunostinta despre savarsirea unei fapte de coruptie de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Presedintelui Romaniei.

Durata procedurii: nu este prevazuta in lege o durata maxima de efectuare a procedurii.

Etapele procedurii

A. Solicitarea inceperii urmaririi penale a membrilor Guvernului de catre Camerele Parlamentului

Comisia permanenta competenta intr-un anumit domeniu sau o comisie speciala constituita pentru acest scop efectueaza o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de un minister si intocmeste un raport pe care il inainteaza Camerei Deputatilor sau Senatului.

Camera Deputatilor sau Senatul dezbate propunerea de incepere a urmaririi penale pe baza raportului intocmit de catre comisia permanenta sau de comisia speciala.

Camera Deputatilor sau Senatul adopta hotararea de incepere a urmaririi penale cu votul majoritatii membrilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile.

In cazul in care Camera Deputatilor sau Senatul decide sa ceara inceperea urmaririi penale presedintele Camerei va adresa Ministrului Justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale potrivit legii. De asemenea, el il va instiinta pe Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta.

Daca una dintre cele doua Camere ale Parlamentului a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata, Ministrului Justitiei sau, dupa caz, Primului-Ministru, pentru a proceda potrivit legii.

Pana la inceperea urmaririi penale Camerele Parlamentului pot sa retraga, motivat, cererea prin care au solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului.

Hotararile se adopta dupa ascultarea membrului Guvernului in cauza.

Atentie!!!

Daca un membru al Guvernului este in acelasi timp si deputat sau senator, dupa adoptarea hotararii de incepere a urmaririi penale trebuie parcursa si procedura de ridicare a imunitatii parlamentare.

Daca membrul Guvernului implicat intr-un fapt de coruptie este chiar Ministrul Justitiei atunci Primul-Ministru va indeplini procedura in locul acestuia.

Lipsa nejustificata a membrului Guvernului de la dezbaterile Camerelor Parlamentului nu impiedica adoptarea hotararii de solicitare a inceperii urmaririi penale

Urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor se efectueaza de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar judecarea acestora, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie potrivit legii.

B. Solicitarea inceperii urmaririi penale de catre Presedintele Romaniei

1. Cetateanul care are cunostinta despre savarsirea unei fapte de coruptie de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor se poate adresa Primului-Ministru, Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Presedintelui Romaniei.

Atentie!!!

Cetateanul nu se poate adresa direct Presedintelui Romaniei.

2. Primul-Ministru, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie sesizeaza Presedintele Romaniei pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului.

Atentie!!!

Primul-Ministru, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie il pot sesiza pe Presedintele Romaniei chiar si in absenta unei cereri in acest sens din partea vreunui cetatean.

O comisie speciala instituita pentru analizarea sesizarilor, le examineaza luand in considerare probele depuse in sustinerea sesizarii, declaratiile si probele invocate de membrul Guvernului fata de care se solicita urmarirea penala. In urma analizei, Comisia prezinta Presedintelui Romaniei un raport cu propuneri privind urmarirea penala sau clasarea sesizarii. Sedintele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a facut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie inaintea intocmirii raportului acesteia. Comisia speciala este formata din 5 membri, iar componenta acesteia se aproba prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Ministrului Justitiei si a Ministrului de Interne.

Presedintele Romaniei hotaraste asupra raportului prezentat de comisia speciala si dispune comunicarea solutiei mijloacelor de informare in masa.

Presedintele Romaniei poate cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, la propunerea Comisiei speciale instituite, adresand Ministrului Justitiei o cerere in acest scop.

Daca Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata, Ministrului Justitiei.

Pana la inceperea urmaririi penale Presedintele Romaniei poate sa retraga, motivat, cererea prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului.

In cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functie.

Daca s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului, Ministrul Justitiei sau, dupa caz, Primul-Ministru comunica Presedintelui Romaniei data la care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din functie a acestuia.

Atentie!!!

Daca membrul Guvernului implicat intr-un fapt de coruptie este chiar Ministrul Justitiei atunci Primul- Ministru va indeplini procedura in locul acestuia.

Nu este necesara aceasta procedura pentru trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului care a savarsit o fapta de coruptie.

PROCEDURA DE URMARIRE PENALA SI TRIMITERE IN JUDECATA A MAGISTRATILOR

Procurorul competent sa conduca urmarirea penala a unui magistrat sesizeaza Consiliul Superior al Magistraturii in vederea emiterii unui aviz. Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Spre deosebire de situatia deputatilor, senatorilor si membrilor Guvernului, magistratii nu pot fi trimisi in judecata fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Impotriva refuzului de eliberare a avizului de catre Consiliul Superior al Magistraturii, persoana care a suferit de pe urma faptei de coruptie se poate indrepta, pe cale administrativa, solicitand emiterea avizului.